Apă proaspătă pentru flori

Recenzie

„Apă proaspătă pentru flori” de Valérie Perrin este un roman captivant, plin de sensibilitate, care explorează teme precum iubirea, pierderea, vindecarea și reziliența.

Cartea urmărește povestea lui Violette Toussaint, o femeie enigmatică ce lucrează ca îngrijitoare la un cimitir dintr-un orășel din Franța. Violette pare să ducă o viață simplă, dedicată grădinăritului și celor care vin să-și plângă pierderile. Însă, pe măsură ce povestea se desfășoară, cititorul descoperă straturile profunde ale vieții sale, marcate de suferințe și secrete.

Autoarea oferă o privire plină de empatie asupra naturii umane. Personajele sunt conturate cu grijă, iar emoțiile lor sunt descrise cu o autenticitate care atinge sufletul. De asemenea, romanul reușește să îmbine momente de umor subtil cu pasaje de o melancolie profundă, creând o lectură echilibrată și memorabilă.

Este o carte despre regăsirea de sine și despre cum iubirea și conexiunea umană pot aduce alinare chiar și în cele mai întunecate momente. O recomand celor care apreciază poveștile pline de emoție, introspecție și speranță.

Autor

Valerie Perrin

Număr pagini

544 Notă

Categoria

Ficțiune

Recenziile comunității

5,0

5,0 din 5 stele (bazat pe 1 recenzie)

5 stele100%

4 stele0%

3 stele0%

2 stele0%

1 stea0%

octombrie 1, 2025

Recenzie pentru Apă proaspătă pentru flori

● Este un roman senzațional, ce acaparează toată atenția și curiozitatea cititorului încă de la primele pagini.

● Împletește povești uimitoare despre dragoste, ură, trădare, suferință, familie, abandon, proiectând destine diferite și oferind o a doua șansă la viață.

● Vioette, protagonista, este o fată orfană ce își găsește alinarea, pentru scurt timp, în brațele unui bărbat, ce devine abuziv, indiferent și total dezinteresat de ea. Împreună au un copil, o fetiță, care moare la vârsta de 7 ani, în timpul unei tabere.

● Cei doi sunt paznici la o barieră peste calea ferată, apoi se mută într-un sat unde este îngropată fiica lor, devenind portari ai cimitirului.

● Bărbatul o părăsește pe Violette, iar ea își duce existența în cimitir, alături de câțiva prieteni, animale și o minunată grădină de legume.

● Planurile narative se întrepătrund foarte elegant și subtil, stilul scriitoricesc îți lipește cartea de mâini și ochii de litere.

● Finalul este fericit pentru Violette, după multe eveimente triste și surprinzătoare, atât pentru ea, cât și pentru lector.